31 august 2007

Nico înapoi... către Auxerre

Dacă eram convins ca George Copos va reuşi cel mai tare transfer al verii, ieri m-am liniştit.
Daniel Niculae, a refuzat revenirea la RAPID sub forma de împrumut, pentru ca acest împrumut conţinea o clauza conform careiea RAPID putea sa-l achiziţioneze din vara viitoare. Cine este de vina pentru ca el nu a revenit la RAPID? Pai in primul rand, omul care a dorit cel mai tare transferul: Copos. De ce? S-a certat cu impresarii lui Nico, fraţii Becali, a pus prea multe condiţii jucătorului si in primul rand marea lui vina este ca i-a dat drumul in 2006. Bineînţeles vinovăţia nu este doar a unui singur om.
Mare mea întrebare este: De ce a refuzat Niculae un salariu de 400.000 de euro si posibilitatea de a juca in Liga cu RAPIDul sau de suflet?
Oricum RAPIDul nu se termina sau nu începe cu un jucător, oricât ar fi de important sau de bun. A existat viaţă in Giuleşti si după echipa din 1967 si după plecările lui Lita Dumitru sau a lui Lobont sau a lui Pancu ş.a.m.d. RAPIDul este un spirit, este ceva ce dăinuieşte, ceva ce n-a fost oprit nici de comunismul dinainte de revoluţie, nici de măgăriile din zilele noastre. RAPIDul este si va dăinuii.
Revenind la Nico, îmi pare rău ca nu s-a realizat transferul, dar sa vedem ce ne rezerva zilele viitoare. Dainele, mult succes in Franţa. Poate ne vom revedea pe Giuleşti.

Revigoratul Burdujan

Atacantul din Piatra Neamţ, s-a dovedit a fi o solutie viabila pentru atacul RAPIDului. "Lucică" a înscris in Supercupa, in meciul contra Otelului si in ultima etapa, la Timişoara. Lucian fusese accidentat in ultimele luni, dar la fiecare meci jucat a dat totul pe teren si a arătat pofta de goluri. Se pare ca el va fi una dintre revelaţiile aceste ediţii de campionat si eu unul sper ca Bergodi sa ii acorde mai multa încredere si mai multe meciuri ca titular. Lucică merita sa joace mai mult, pentru ca are simţul porţii si mai ales, mi se pare unul dintre cei mai determinaţi jucători ai RAPIDului.
Nu ştiu dacă mai ştiţi cum a ajuns el la RAPID. Imi amintesc foarte bine un meci Ceahlăul - Steaua, jucat la Piatra Neamţ. I-a dat gol Stelei si imediat Becali sărise ca îl vrea la echipa, însă nu a fost aşa. Burdujan a ales Giuleştiul si bine a făcut. A înscris multe goluri contra lui Dinamo si a ajuns repede in sufletele RAPIDistilor. De asemenea, unul dintre momentele pe care el nu le va uita, este meciul contra lui Stuttgart, unde a si înscris, iar chiar daca a fost o înfrângere cu 3-1, golul lui ne-a oferit primul loc in grupa aceea a Cupei UEFA. Partida contra celor de la Poli Timişoara a fost cea in care Burdujan a bifat cel de-al 50-lea meci in campionat pentru RAPID.
Lucian Burdujan pare a renaşte si promite pentru noi cat mai multe goluri. Mult succes Lucică!

Startul sezonului pentru RAPID

Inceputul sezonului 2007-2008 suna promiţător pentru echipa lui Cristiano Bergodi. După adjudecarea Supercupei României, au urmat meciuri in care echipa creste, in care se formează noile relaţii de joc. Noi-veniţii, s-au integrat destul de bine, mă refer la Bozovic si Stefan Grigorie. Cesinha nu a reuşit inca sa se integreze si se pare ca va trebui sa ii acordam multa răbdare. In rest, lotul lăsat de Razvan, din care ii scădem pe plecaţii Ganea, Zicu, Badoi si Rada, este omogen si mai ales unit. Daca RAPIDul va ştii sa gestioneze startul promiţător putem sa câştigam campionatul si sa ne îndeplinim visul participării in grupele Ligii Campionilor, cu toate ca echipa nu era luată de nimeni in serios la începutul sezonului.
Adevărul este ca abia acum încep testele serioase pentru giuleşteni. Primul este sâmbăta, meciul din Giuleşti, contra Craiovei. Se ştie ca avem prostul obicei de a resuscita echipa olteana. Sper totuşi ca sâmbăta sa fim "ucigaşii" ei. Apoi, urmează deplasarea in Ghencea, deci un meci ce nu mai are nevoie de nici o prezentare. Si totul culminează cu testul din Cupa UEFA, unde am avut "norocul" de a intalni FC Nürnberg. Chiar daca acum doi ani băgasem frica in poporul german, Nürnberg nu trebuie subestimată. Este o echipa greu de bătut, are un palmares impresionant si mai mult are un lot puternic. Am văzut ca nemitii deja au aere de superioritate si acest lucru nu poate decat sa ma bucure.
Daca toate aceste meciuri sunt trecute cu bine, încrederea noastră va fi foarte mare si cred ca putem obţine performante foarte mari într-un sezon ce părea mort.

27 iulie 2007

RAPID-Dinamo, Supercupa Romaniei

Am avut deosebita placere de a asista pe viu la acest meci. Origanizarea mi-a last o impresie buna, iar echipe una si mai buna.
Analizand la rece meciul echipe au mers cap la cap, iar departajarea era aproape imposibila. RAPIDul incepuse foarte bine prima repriza, cu cateva ocazii mari de a deschide scorul, dar Dinamo a revenit in joc si au replicat. Tot jocul s-a desfasurat dupa tiparul acesta, cu ocazii bune la ambele porti.
Cu toate astea, nu s-a inscris si au urmat prelungirile. In prelungiri, prima repriza s-a incheiat in ton cu meciul: ocazii multe si goluri lipsa.
Dupa pazua prelungirilor, iese din nou in prim-plan omul pe care Dinamo il uraste pentru destule goluri: Lucian Burdujan. Gasit cu o pasa perfecta dupa partea dreapta a lui Emil Dica, acesta speculeaza indecizea lui Blay si inscrie cu capul. Toata peluza rapidista luase foc, eram foarte vesel si se parea ca totul va fi pentru RAPID in acea seara.
Dar bucuria nu dureaza mult. In minutul 120, adica ultimul al prelungirilor, Dinamo obtine o lovitura libera din care Adrian Cristea centreaza si Danciulescu profita de neatentia defensivei noastre si egaleaza. Pe moment am simtit ca mi se prabuseste cerul in cap. Dar era 1-1 si meciul se decidea la 11 metrii.
Ambii antrenori au facut lista cu executantii de pentalty-uri, si din moment ce nici unul din primii 5 de la ambele echipe nu au ratat, inseamana ca si-au facut bine treaba. Problema se punea in urmatoarea serie. Daca una dintre echipe marca, iar cealalta rata, totul se sfarsea.
Rednic incearca sa il convinga pe Zicu sa execute, acesta refuza si atunci responsabilitatea cade pe umerii tanarului Cristi Pulhac. Si acesta nu face fata presiunii, sutul sau trecand pestea poarta. Iarasi peluza luase foc. Incepusem sa imi fac griji ca s-ar putea sa prabusim Lia Manoliu.
Cine putea sa execute penalty-ul decisiv de la RAPID?! Exact! Lucian Burdujan. A luat mingea, l-a privit pe Lobont si a exectutat perfect.
Peluza explodase, iar eu nu puteam sa cred. Dupa toata presiunea facuta de presa asupra RAPIDului, dupa ce totata lumea dadea Dinamo invingatoare indiscutabila, dupa toate astea, RAPIDul castiga. RAPIDul invingea campioana!
A fost o noapte speciala, ce n-am sa o uit prea curand. Mi-au placut foarte mult baietii si atitudinea lor.

09 iunie 2007

Nenorocitul si dezbinatorul Copos!

In general sunt calm... dar vedeti, toate au o limita! Scroafa din imaginea alaturata a reusit sa ma umple de draci!
Cum este posibil ca un om de doi bani sa faca praf o echipa care traieste de aproape 100 de ani? Cum este posibil ca individul asta sa se "cace" la noi in cap? Cum este posibil ca scarba asta ordinara sa ne faca echipa tandari?
Tampitule!!!!! Nu esti bun de nimic!!!! Si Becali si Borcea iti dau lectii de viata si tu nu pricepi nimic!!!! Cacat arogant si plin de prostie!!!!! Tampitule, ne-ai omorat!! Si Badoi la steaua, si Zicu la Dinamo, si Bergodi antrenor!!!!! Ce mai ai de gand sa faci?! Lasa-ne dracului in divizia B sa stam linistiti!!!!!! Sa vedem meciuri frumoase!!! Sa nu ne mai umpli de draci!!!!!! Nu esti in stare sa faci nimic!!!!!! Idiotule!!!!! Niculae, Pancu, Iencsi si alti mari rapidisti fug de tine ca de dracu!!!!!! Neneorocitule ai distrus tot ce s-a cladit din 1923 incoace!!!!! Sa pleci!!! Sa te duci dracu!!!!!! Sa nu mai te vedem cretinule!!!!!!
(dragi oameni scuzati-mi limbajul, dar nu mai puteam)

30 mai 2007

RAPIDul, din nou in gara

Controlorul de serviciu, George Copos, l-a prins pe unul dintre jucatorii din Giulesti cu un bilet expirat, drept pentru care l-a lasat direct in Maybach-ul lui Becali.
Valentin Badoi, jucator constant apreciat in Giulesti, omul cu cele mai multe pase de gol de la RAPID, a fost aruncat ca o masea stricata de Copos si pentru ca gestul nu a fost suficient, directia a fost Ghencea.
Daca doresti "o intinerire a echipei", nu dai cei mai experimentati jucatori afara... nu... ii pastrezi, pentru ca cei tineri sa aiba modele langa ei si sa aiba de unde sa invete, sa capete experienta si multe alte lucruri bune pe care le poti aplica in fotbal. Domnul Copos este un excelent afacerist, dar in acelasi tip si un foarte mare zgarcit. Nu inteleg ce mare bucurie i-au provocat cei 550.000 de euro luati de pe urma lui Badoi.
In plus dupa plecarea lui Razvan, RAPIDul incepe incet, incet, sa se destrame. Grupul unit creeat de Lucescu, poate foarte usor sa fie destramat de mofturile, pasele proaste si crizele de personalitate ale omuletului cu foarte multe hoteluri.
Ceea ce Copos nu intelege, ca si altii de fapt, este faptul ca noi, RAPIDistii adevarati, nu putem sa fim cuparati, iar unele gesturi de-ale lui sunt de-a dreptul dezgustatoare. Sa nu ne surprinda evenutualele plecari ale lui Marius Constantin, Dani Coman, Mugurel Buga sau Marius Maldarasanu. Daca vor fi ceva mai mult de 700.000 de euro, probabil ca ii putem pierde pe toti. Toate contracandidatele la titlu si-au intarit echipe... tare sunt curios sa vad si eu marile noastre transferuri...
Si am ajuns la ceea ce voiam sa discut... A plecat Badoi, dar au venit Pierre Boye (dinamovistii stiu de ce), si Vladimir Bozovici (care nu se stie ce o fi, ori mijlocas stanga, ori mijlocas dreapta...)
Cum va spuneam de Pierre Boye am auzit acum trei ani, cand Dinamo a jucat contra lui Partizan Belgrad si am impresia ca a si marcat, dar nu sunt 100% sigur. Cat despre Bozovici... sa-l vedem la lucru.
Aceasta a fost prima gara prin care a trecut RAPIDul in aceasta vara... urmeaza probabil altele si mai mult, urmeaza sa gasim un nou om care sa se ocupe de locomotiva.
Astept cu mare interes finalizarea perioadei de transferuri si sa vad pe viu acesti noi jucatori.

28 mai 2007

La revedere Razvan Lucescu!

Ce se mai poate spune despre Razvan Lucescu? Este primul antrenor din istoria RAPIDului care a dus clubul asa de departe in Europa. Este antrenorul care a stiut cel mai bine sa discute cu jucatorii. Este antrenorul care a facut minuni dintr-o echipa mica. Este antrenorul care a iubit acest club.
Cu siguranta nimeni nu te va uita, Razvane! Ai trait cu intensitate momentele de la RAPID, ai pus suflet, ai creeat ceea ce multi nici nu gandeau.
Eu, personal, tin sa te felicit din tot sufletul meu si vreau sa iti multumesc pentru ca ai adus RAPIDul unde este astazi. Iti multumesc pentru ca ai creeat un grup unit, iti multumesc ca ai tinut partea jucatorilor, iti multumesc pentru ca l-ai apropiat pe Copos mai mult de echipa. Iti multumesc pentru tot.
Alegerea ta nu poate fi comentata de nimeni. Iti doresc mult succes la FC Brasov (vezi ca o sa devenim adversari in Liga a II-a; te astept la Giurgiu cu un tricou al RAPIDului).
Desi ai avut si multi contestatari sunt sigur ca ai simtit mereu sprijinul nostru, al suporterilor. Multa sanatate si noroc in continuare, si sa ajungi mai valoros ca tatal tau. La revedere Razvan! Nu vom uita ceea ce ai facut pentru noi!

Ianis Zicu, omul finalului de an pentru RAPID

Venit anul trecut in Giulesti, la insistentele lui Razvan Lucescu, Ianis Zicu se anunta un jucator dificil, cu multe "talente" de vedeta.
Adevarul este ca la inceput nu mi-a placut deloc ideea aducerii lui. Mi se parea ca un "caine" nu se poate metamorfoza intr-un rapidist, asa ca am stabilit in gandul meu ca el vine, joaca si asa ne facem un bine reciproc.
Dupa cateva meciuri proaste am inceput sa-l injur, sa-l critic si ma suparam groaznic pe Razvan, ca acest jucator n-are fata nici de divizia B. De fapt ceea ce am vazut noi in partea aceea a campionatului, era un jucator care se acomoda. Razvan l-a folosit meci de meci si in partidele cu Steaua, Dinamo, CFR, Otelul s-a observat ca Zicu incepe sa devina util RAPIDului.
Acum, dupa meciul din finala Cupei, am inceput sa-l regret... Am inceput sa imi para rau ca ne va parasi un jucator "ingamfat" si "plin de fite" (cum il catalogau unii).
Zicu este de fapt o fire timida si modesta. El nu a socat pe nimeni prin extravaganta, nu s-a dat niciodata in recital, nu a comentat niciodata o decizie luata de antrenor sau de patron. Aveam impresia cateodata, dupa fata lui, ca sta sa izucneasca in plans. Intr-o etapa fiind scuipat si injurat nu a replicat la fel; el le-a aratat obrazul "suporterilor" rapidisti, care s-au pretat la asa ceva. In afara gazonului Zicu este un tip extraordinar, facand multe gesturi caritabile si muti copii fericiti.
Metamorfoza lui Zicu tine foarte mult si de Razvan. Ii felicit pe amandoi pentru ceea ce au reusit sa faca. Ii felicit si in acelasi timp le urez drum bun pe mai departe, sa aveti parte de bucurii si impliniri. Giulestiul nu va va uita usor.
Bafta Ianis, oriunde vei merge!

26 mai 2007

Putin fotbal, multa frisca... rezultatul? Un blat delicios!

Ati avut vreodata impresia ca va aflati intr-un loc nepotrivit la un moment nepotrivit? Ei bine, dupa meciul asta asa m-am simtit eu.
Nu regret ca am platit biletul, regret ca am vazut un fotbal mimat, regret ca inca se practica "rezultatele specifice". Nimeni nu s-a suparat vreodata daca a vazut o echipa ca joaca prost, dar este plina de daruire. Nimeni nu a regretat un rezultat prost, daca a vazut ca echipa a "murit pe teren".
Dar aceasta este Romania, asa ca ar fi bine sa revin cu picioarele pe pamant. Am avut "placerea" sa vad un meci banal, in care jucatorii au incercat sa faca un teatru de prost gust. Giurgiuvenii mei au ratat cat pentru un campionat intreg, iar moldovenii au punctat de cate ori au fost invitati sa o faca.
Imi pare nespus de rau ca inca exista asemenea prcatici in fotbal. Singura mea nelamurire a fost atitudinea Dunarii dupa pauza... Oare nu s-au mai inteles? Oare injuraturile suporterilor i-au facut sa renunte la intelegere?
Repriza a doua a fost cu totul altfel: cei de la Botosani nu au mai avut ocazii, iar Giurgiu a dominat, marcand de doua ori (ultimul gol surpinzandu-ma in drum spre casa)
Cert e ca asemenea prcatici exista si se pare ca vor mai exista mult timp de aici incolo.

Dani Coman, caracter si daruire

Daca zilele trecute ma resemnasem cu gandul ca in poarta la partida cu Poli va fi Minca, azi de dimineata am citit o delcaratie a lui Dani:
Voi fi in poarta. Am dureri foarte mari. Voi risca o recidiva, dar o sa strang din dinti si o sa intru pe teren. O fac pentru Razvan Lucescu.
Va spun sincer... acum 3 ani cand a venit in Giulesti eram total revoltat: "Cine mai e si asta? Am dat o caruta de bani pe un portar cand il avem pe Dolha!" Cu timpul am inceput sa vad cine este. La inceput parea nitel "zapacit", facand tot felul de driblinguri si dand pase riscante. O data cu sezonul 2005-2006 am inteles cine e Dani Coman. A avut atatea meciuri bune, mai ales in Cupa UEFA, atatea interventii precise. Am vazut la el ceea ce la multi fotbalisti din ziua de azi nu mai vezi. Am vazut daruire, lucrul cel mai apreciat in Giulesti. Accidentarea lui din campionatul acesta, probabil a insemnat si pierderea locului 2.
Alt meci care m-a marcat a fost acel Spania-Romania, de la Cadiz, unde Coman a jucat magistral si credeti-ma stiu ce spun. A aparat multe suturi ale lui Villa, l-a driblat pe Morientes si la final Casillas I-A PROPUS un schimb de tricouri.
A aparat de multe ori cu probleme: fie stiind de situatia precara a sanatatii mamei sale, fie accidentat, de cele mai multe ori avand meciuri bune si in aceste conditii.
S-a inteles extraordinar cu "copilul teribil" al Giulestiului, Daniel Niculae. In cateva luni au devenit prieteni de nedespartit.
Dupa meciul cu Craiova din Cupa, disputat pe stadionul Astra din Ploiesti, a dat tricoul unui suporter, caruia ii promisese acest lucru inca din timpul partidei.
Mereu cumpatat in declaratii si respectuos fata de adversari, Dani Coman este un adevarat model in viata sportiva, dar si in cea cotidiana. Este un om extraordinar care merita intr-adevar respectul nostru, al tuturor.
Multa bafta Dani in meciul de diseara!

25 mai 2007

Liberatea cuvantului si democratia prost intelese

Dupa "marele" referendum de sambata, presedintele nostru a aratat din nou ca nu are nici un fel de respect fata de cetatenii Romaniei.
Intrebat politicos de o reportera ce va face dupa anuntarea rezultatelor, acest individ care reprezinta 21 de milioane de oameni, a ripostat, a calomniat reportera si "ca sa fie treaba oabla", i-a si luat telefonul mobil pe care il folosise pentru a-l filma.
Asadar egalitatea intre persoane a fost grav incalcata in tara noastra (denumita de unii "Banana Repulic", si pe buna dreptate), omul ce reprezinta toti cetatenii a clacat si inca rau de tot.
Nu este posibil ca un sef de stat sa se comporte astfel, nu este posibil sa te comporti asa cu oamenii care te-au votat si chiar daca nu te-au votat tot nu poti sa le faci asa ceva.
Domnul Basescu a furat un telefon mobil, dupa ce in prealabil a insultat un om. Eu sunt stupefiat de o asemenea Romanie. Sa ne mai miram ca oamenii batrani regreta regimul comunist? Sa ne mai miram ca dictatorul Ceausescu este elogiat? Sa ne mai miram ca Romania este intr-o continua degradare?
Sa privim in jurul nostru... toti cei care sunt implicati in politica urmaresc sa faca cati mai multi bani, nimanui nu ii pasa de cetateni. Sa privim si societatea... nimeni nu mai se intereseaza de nimic altceva decat de propiul buzunar. Nu mai exista prieteni, nu mai exista respect, nu mai exista valori morale... Oameni buni unde vom ajune? Unde se va termina degradare societatii? Cand Romania va ajunge o tara civilizata? Cand ma voi putea duce in Vest si ma voi putea mandri cu tara mea? Sunt tanar, dar Romania nu ne mai doreste pe noi tinerii... Sunt dornic sa fac o facultate si sa lucrez in tara mea, dar Romania nu ne mai doreste...
Sper totusi ca in urmatorii ani fata tarii mele se va schimba, deoarece speranta moare ultima nu?

Dunarea Giurgiu, sau cum sa eviti promovarea


Acum doi ani in divizia C, sau mai nou Liga a III-a, echipa mea locala dadea semne ca are de gand sa promoveze in B, iar la finele acelui sezon chiar a reusit.
Anul trecut a fost un sezon de divizia B dupa destui ani petrecuti in a treia divizie. Si am realizat rezultate notabile pentru un club de mici dimensiuni precum Dunarea noastra.
In finalul anului competitional 2005-2006 am fost implicati intr-un meci decisiv pentru promovarea Petrolului. Incepuse extraordinar pentru noi, dar dupa ce fusesem egalati la 3-3, incepusem sa ma gandesc ca totusi blaturile nu au disparut si nu vor disparea niciodata din fotbal. Ce m-a surprins cel mai tare a fost faptul ca am reusit sa facem un joc foarte bun pana la final si ne-am impus cu un scor spectaculos 4-3. Pe langa faptele ce nu merita comentate ale suporterilor celor din Ploiesti, am ramas cu speranta ca la anul e posibil chiar sa promovam.
Prima etapa din acest sezon a fost contra Sportului Studentesc si s-a incheiat 1-1, un rezultat extraordinar pentru clubul nostru, mai ales ca am avut impresia ca Sportul a avut un penalty acordat destul de usor, faza din care a si marcat unicul ei gol.
Apoi pana in etapa a XXII-a, Dunarea Giurgiu a reusit sa fie printre foarte putinele formatii care nu pierdusera acasa. La Giurgiu au fost invinse echipe ce aveau pretentii la promovare precum: Gloria Buzau (2-0), Forex Brasov (1-0), CS Otopeni (2-1), Petrolul Ploiesti (2-1). Ceea ce poate ar surprinde pe unii este cum asa echipe sunt invinse si cum unele echipe precum Cetate Suceava au plecat cu puncte de la Giurgiu. Raspunsul este simplu: neavand inca conditii de divizia A, nu ne putem permite promovarea si se pare ca cine vine cu caruta de bani la domnul primar Lucian Iliescu este rasplatit cu punct, sau puncte.
Sper totusi ca in urmatorii ani sa reusim sa marim stadionul, sa il facem de Liga I (am vazut ca s-a inceput o astfel de lucrare). Echipa aceasta merita mai mult decat divizia B, chiar daca Dinamo ne-a invins cu 4-0, chiar daca in deplasare nu stralucim, chiar daca avem un lot destul de tanar. Sunt niste jucatori motivati si cat se poate de devotati. Astept editia 2007-2008 a Ligii a II-a, astept sa vad minunea pe care o asteptam din 1963.

24 mai 2007

Poli Timisoara - RAPID, ultimul tren spre Europa



Dupa cum bine stim, noi rapidistii reusim sa ne punem singuri bete in roate. Am pornit destul de bine un sezon, care se anunta a se finaliza cu o praticipare in Liga Campionilor. Visul s-a spulberat destul de repede, si am inceput lupta pentru a prinde Europa, adica Cupa UEFA.
Am pierdut nenumarate puncte pe final de meci, am avut cei mai neinspirati portari si in principiu am fost "fiul risipitor" al sezonului. Sambata de la ora 20:45 avem o ultima spranta, Cupa Romaniei, competitie pe care am castigat-o de 12 ori. Dupa un sezon total ratat, dupa cele mai proaste rezultate in fata stelei si a lui Dinamo, dupa toate astea, toata suflarea rapidista asteapta finala de sambata, care mai poate schimba nitel impresia acestui sfarsit de sezon.
Sper intr-un meci bun, intr-o victorie, dar daca nu va veni, sper ca de la anul voi vedea un alt RAPID, pentru ca acesta a fost foarte invechit si ruginit...

Milan - Liverpool - Inzaghi cel din Olimp


Se spune despre un fotbalist, ca are nevoie de calitati, de talent natural. Unii dintre noi nu au asa ceva, altii dimpotriva, poseda din plin.
Aseara am avut marea placere sa vad cel mai important meci din anul 2007, si anume finala de la Atena. Sunt fan Liverpool de la varsta de 14 ani, asadar speram intr-o victorie a noastra, a cormoranilor. Prima repriza a fost destul de echilibrata, dinamica si foarte actractiva. Liverpool parea capabila sa dea lovitura iarasi. Incepusem sa vad cum se apropie trofeul de echipa condusa de Rafael Benitez. Marile ocazii le-au avut Gerrard, Pennant si au mai fost doua suturi de la distanta ale lui Riise, respectiv Xabi Alonso.
Ceea ce in antichitate tinea de zeita Fortuna se intampla insa la Atena. In minutul 44, o imprudenta a lui Alonso si Milanul obinea o lovitura libera perpendiculara pe poarta lui Reina. Aminteam de noroc... De ce? m-ati intreba. Pentru ca omul cu cel mai mare "bulan", lovise din nou. Diavolul milanez isi bagase coada si sutul lui Pirlo este deviat in poarta de cel mai oportunist jucator din istoria fotbalului, Inzaghi! Imi pusesem mainile in cap si incepusem sa ma gandesc la ceea ce au simtit acei jucatori in 2005 si ce sete de rabunare aveau.
In repriza a doua am inceput sa sper. Benitez vazuse ca Zenden are un joc mai mult ca slab si se hotaraste sa-l schimbe cu Kewell. Imi facusem mari sperante, dar insusi "zeu" nostru de pe Anfild avea sa ne ingroape. Steven Gerrard, jucatorul pe care il stimez cel mai mult de pe planeta asta, a ratat cea mai mare ocazie de gol dupa ce ii furase o minge lui Nesta. Si-a inchis unghiul si a tras in Dida. Apoi jocul a inceput sa semene cu o lupta sura la mijlocul terenului, cel putin pana prin minutul 83.
Pentru ca Fotruna l-a iubit din tot sufletul pe Inzaghi acesta mai imi pune o bomoana pe coliva. El scapa de capcana off-side-ului, il dribleaza pe Pepe Reina si inscrie pentru un Milan - Liverpool 2-0. Eram total descumpanit si deja ma gandeam cum sa o scot la capat cu tata (suporter AC Milan).
Rabufnirea lui Liverpool a fost doar una de orgoliu, Kuyt marcand un gol cu 2 minute inainte de final, dar nu se mai putea intampla nimic.
Milan castiga un meci din o ocazie si jumatate. Italia este in delir, si Atena la picioarele lui Inzaghi "cel din Olimp".